• Durere la nivelul urechii, manifestată adesea prin tragerea de ureche sau iritabilitate crescută.
• Febră, care poate fi moderată sau ridicată.
• Scăderea apetitului și dificultăți la alăptare sau hrănire.
• Somn agitat sau tulburări de somn.
• Scurgere de lichid din ureche (în cazuri mai grave).
• Pierderea temporară a auzului.

Diagnostic

Diagnosticul de otită medie acută se face, de obicei, prin examinarea urechii cu ajutorul unui otoscop, un instrument care permite medicului să vadă dacă există inflamație sau acumulare de lichid în urechea medie. În unele cazuri, medicul poate recomanda și alte teste, cum ar fi o timpanometrie, pentru a evalua presiunea în urechea medie.

Tratament

Tratamentul otitei medii acute depinde de severitatea și durata simptomelor, precum și de vârsta copilului. În multe cazuri, infecțiile ușoare se pot vindeca de la sine, fără intervenții medicale. Cu toate acestea, medicii prescriu adesea antibiotice, mai ales pentru copiii sub șase luni sau pentru cei cu simptome severe. Este important ca părinții să administreze întreaga doză de antibiotice prescrisă pentru a preveni recurența infecției.

Analgezicele, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot fi folosite pentru a ameliora durerea și febra. În cazuri rare, când există complicații sau infecții recurente, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a drena lichidul din urechea medie sau pentru a plasa tuburi de ventilație.

Prevenire

Prevenirea otitei medii acute implică mai multe măsuri, cum ar fi:

• Alăptarea exclusivă până la șase luni, care oferă protecție împotriva infecțiilor.
• Evitarea expunerii copilului la fumul de țigară și la poluanți, care pot irita căile respiratorii și crește riscul de infecții.
• Vaccinarea copilului împotriva agenților patogeni comuni.

Otita medie acută este o afecțiune comună, dar tratabilă, care afectează cu precădere copiii între 0 și 3 ani. Deși majoritatea cazurilor se vindecă fără complicații, este esențial ca părinții să fie atenți la simptome și să solicite asistență medicală la primele semne de infecție. Cu un diagnostic prompt și un tratament adecvat, majoritatea copiilor se recuperează rapid, fără consecințe pe termen lung.

Otita medie acută – provocări în anul 2024

 Întrebarea cu care se confruntă clinicianul foarte frecvent este – necesită pacientul tratament antibiotic pentru otita medie acută? Bineînțeles, există situații relativ clare în care tratamentul este simptomatic (ex. o membrană timpanică discret eritematoasă, fără lichid/cu lichid seros retro-timpanal, în contextul unei viroze respiratorii/în context febril – otită medie seroasă acută), sau pacientul necesită tratament antibiotic (ex. membrană timpanică bombată, cu prezența lichidului purulent retro-timpanal, cu sau fără perforarea membranei timpanice cu exteriorizarea secrețiilor la nivelul conductului auditiv extern, adeseori însoțite de febră înaltă și alterarea stării generale – otită medie supurată acută în stadiu pre-perforativ sau perforativ). Cu toate acestea, există cazuri în care putem spune că faza evolutivă a bolii pacientului este la graniță, astfel crescând dificultatea terapeutică.

În cazul copiilor cu vârstele între 6 luni și 2 ani, care au otită medie acută unilaterală și simptomatologie ușoară, se recomandă o atitudine de watchful waiting – timp de 48-72 de ore se administrează tratament simptomatic (antiinflamator, antialgic și antitermic nesteroidian sistemic, decongestionant nazofaringian), scrie Saptamanamedicala.ro. Cu alte cuvinte, se încearcă amânarea tratamentului antibiotic. Această atitudine este adesea adoptată la nivel mondial, pentru a preveni rezistența antibiotică, considerând că otita medie acută este o boală foarte frecventă şi autolimitată în cadrul populației pediatrice.

Mai mult decât atât, numeroase studii atestă beneficiile atitudinii de watchful waiting. Într-o meta-analiză cuprinzând 7 trial-uri randomizate comparând tratamentul antibiotic pentru otita medie acută cu tratamentul placebo, în doar 16% din populația care nu a primit antibiotic au persistat simptomele (otalgie, febră), comparativ cu 11% din populația care a primit placebo.

În concluzie, alegerea strategiei de tratare a bolii se bazează pe numeroase criterii – severitatea bolii, vârsta copilului, condițiile preexistente etc. Grupul de risc pentru boală severă, recurența bolii sau complicații include sugarii<6 luni, pacienții imunocompromiși, pacienții cu stare generală alterată, pacienții cu anomalii craniofaciale. De asemenea, pacienții cu otalgie persistentă mai mult de 48 de ore, febră mai mare de 39º pentru mai mult de 48 de ore, otită medie acută bilaterală, otoree, sau adresabilitate scazută în serviciile medicale pot fi incluși în grupul care ar beneficia de tratament antibiotic de primă intenție.

Din nefericire, această atitudine terapeutică este mai rar întâlnită în România. Din cauza prezentării pacienților majoritar în serviciile de urgență, spațiu în care timpul pentru consultație si posibilitatea de follow-up sunt limitate, de multe ori se prescrie din start tratament antibiotic pentru otita medie acută, indiferent de stadiul evolutiv în care se află boala. Această atitudine poate genera multiple probleme – pe termen scurt, administrarea oricărui tratament antibiotic poate determina efecte secundare (frecvent tulburări gastrointestinale, erupții cutanate), iar pe termen lung se poate crește rezistența la antibioticele selecționate.

Sursa: Saptamanamedicala.ro.