#SanatateaFemeii · Interviu

Dr. Cristina Damian-Tănase: „Totul începe cu informația corectă și cu o evaluare făcută din timp”

Când vine vorba despre sănătatea reproductivă, nu trebuie să așteptăm momentul în care ne dorim deja un copil ca să începem să ne punem întrebări.

Ce înseamnă rezerva ovariană? Ce ne spune, de fapt, valoarea AMH-ului? Cum se schimbă fertilitatea odată cu vârsta?

Despre toate acestea am vorbit cu Dr. Cristina Damian-Tănase, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, Specialist FIV, într-un interviu despre sănătatea reproductivă privită fără presiune și fără alarmism, dar cu informațiile de care o femeie are nevoie pentru a putea lua decizii informate pentru viitor.

Gynera este Partener Gold al evenimentului Femeia, înainte de mamă, organizat pe 17 octombrie, în cadrul Baby Boom Show, și se alătură astfel demersului nostru de a aduce mai aproape de femei informație medicală corectă și dialog direct cu specialiștii.

Pentru că a-ți cunoaște sănătatea reproductivă nu înseamnă că trebuie să hotărăști astăzi când vei deveni mamă. Înseamnă să știi mai multe despre corpul tău și despre opțiunile pe care le ai atunci când va veni momentul potrivit.

Când vorbim despre sănătatea femeii, de ce este important să includem și sănătatea reproductivă, chiar dacă o sarcină nu este în plan imediat?

Pentru că sănătatea reproductivă nu trebuie verificată doar în momentul în care ne dorim o sarcină. Ea face parte din sănătatea generală a femeii și merită înțeleasă din timp. Nu vreau să înțelegeți că fertilitatea trebuie transformată într-o grijă permanentă, ci vreau să se înțeleagă cât de important este să știi cum stai cu fertilitatea și la 25 de ani, și la 30, să îți cunoști puțin istoricul familial, să ai idee ce este un AMH și ce reprezintă o valoare bună și alta mai puțin bună.

Și este important să schimbăm și perspectiva: atunci când apare dorința unui copil, fertilitatea nu este doar responsabilitatea femeii. Șansa unei sarcini depinde de doi parteneri, iar evaluarea ar trebui să îi privească pe amândoi. Simultan și cu aceeași atenție.

Ce se schimbă în organismul unei femei, din punct de vedere reproductiv, odată cu vârsta și de când merită să fim atente la aceste schimbări?

Fertilitatea feminină se modifică odată cu vârsta, pe măsură ce rezerva ovariană scade, iar calitatea ovocitelor se diminuează treptat. Ritmul acestor schimbări diferă de la o femeie la alta și nu există un moment precis în care fertilitatea să se oprească brusc. Totuși, după vârsta de 35 de ani, declinul devine, în general, mai accentuat.

De aceea, este util ca femeile să se informeze și să își înțeleagă sănătatea reproductivă înainte de apariția unei dificultăți. Nu pentru a crea presiune sau anxietate, ci pentru a putea lua decizii informate și pentru a păstra cât mai multe opțiuni deschise pentru viitor, una dintre ele și cel mai la îndemână fiind o procedură de crioprezervare a ovocitelor.

Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, rezerva ovariană și de ce este util ca o femeie să știe ce reprezintă?

Rezerva ovariană ne oferă informații despre cantitatea de foliculi disponibili la nivelul ovarelor la un moment dat. Este una dintre piesele importante ale evaluării reproductive.

Dar trebuie făcută o distincție foarte clară: rezerva ovariană nu este același lucru cu fertilitatea și nu ne spune dacă o femeie va putea sau nu să obțină o sarcină. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu vârsta, ecografia și istoricul medical.

AMH-ul este una dintre analizele despre care se vorbește tot mai mult. Ce informații ne oferă și, la fel de important, ce nu poate spune despre fertilitatea unei femei?

AMH-ul este util în evaluarea rezervei ovariene și poate ajuta medicul să înțeleagă mai bine răspunsul ovarian estimat, inclusiv în contextul unui tratament de reproducere asistată.

AMH-ul nu trebuie interpretat ca un verdict. Un AMH scăzut nu înseamnă automat că o femeie nu poate obține o sarcină, iar un AMH bun nu garantează o sarcină. În medicina reproductivă, un singur rezultat nu trebuie privit izolat.

Există semnale ale corpului sau schimbări ale ciclului menstrual pe care o femeie nu ar trebui să le ignore, chiar dacă nu încearcă să obțină o sarcină?

Da. Menstruațiile neregulate, absența ciclului, durerile menstruale severe, sângerările neobișnuite sau durerea pelvină persistentă merită evaluate medical.

Uneori, în spatele lor pot exista afecțiuni precum endometrioza, sindromul ovarelor polichistice sau alte probleme care pot influența ulterior fertilitatea. Important este să nu normalizăm simptome care afectează semnificativ calitatea vieții.

Ce controale și investigații de rutină sunt utile pentru sănătatea reproductivă și cât de des ar trebui făcute?

Punctul de plecare este consultația ginecologică periodică, adaptată vârstei, istoricului medical și simptomelor fiecărei femei. În funcție de context, medicul poate recomanda ecografie, analize hormonale sau alte investigații.

Nu credem în ideea de a face „toate analizele pentru toată lumea”. Medicina personalizată înseamnă investigația potrivită, pentru persoana potrivită, la momentul potrivit.

Stilul de viață influențează sănătatea reproductivă? Care sunt factorii care contează cu adevărat și unde apar cele mai frecvente mituri?

Da, stilul de viață contează: fumatul, greutatea foarte scăzută sau excesivă, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, somnul insuficient și anumite expuneri la un mediu toxic, poluarea, pot influența sănătatea reproductivă.

Dar există și foarte multă presiune inutilă asupra femeilor. Nu există un aliment, un supliment sau un stil de viață „perfect” care să garanteze fertilitatea. Este important să vorbim despre sănătate, nu despre vinovăție.

Ce poate face concret o femeie la 25, 30 sau 35 de ani pentru a avea grijă de sănătatea ei reproductivă, fără să trăiască permanent cu grija fertilității?

La 25 de ani, poate începe prin a-și cunoaște corpul și istoricul medical. La 30 de ani, mai ales dacă știe că maternitatea va fi amânată, poate avea sens o discuție despre rezerva ovariană și opțiunile de prezervare a fertilității. La 35 de ani, dacă își dorește copii, timpul devine un factor medical mai important și merită discutat cu un specialist.

Ideea nu este „să verificăm fertilitatea în fiecare an”, ci să avem informația la momentul potrivit.

Când este recomandat să ceri sfatul unui specialist în fertilitate și care sunt situațiile în care nu există motive pentru alarmă?

La Gynera, recomandăm ca evaluarea fertilității să nu fie amânată atunci când sarcina întârzie să apară. În general, este indicată o consultație de specialitate după 12 luni de contacte sexuale regulate, neprotejate, fără obținerea unei sarcini, iar după vârsta de 35 de ani, evaluarea este recomandată mai devreme, de regulă după aproximativ 6 luni.

Există însă situații în care investigațiile ar trebui începute fără a aștepta, de exemplu în cazul ciclurilor menstruale neregulate, endometriozei, intervențiilor pelvine, antecedentelor oncologice sau al altor factori de risc cunoscuți.

Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj femeilor care își doresc copii într-o zi, dar nu acum, care ar fi informația despre sănătatea lor reproductivă pe care ați vrea să o afle din timp?

Aș vrea să știe că a-ți cunoaște sănătatea reproductivă nu înseamnă că trebuie să iei o decizie imediat, ci că îți oferi mai multe opțiuni pentru viitor. Medicina reproductivă a evoluat foarte mult, iar astăzi femeile pot lua decizii mai informate în funcție de ritmul propriei vieți, fie că vorbim despre carieră, familie sau despre momentul potrivit pentru a deveni mamă.

Totul începe însă cu informația corectă și cu o evaluare făcută din timp. O consultație de fertilitate poate oferi claritate asupra sănătății reproductive, iar în anumite situații, dacă există indicație medicală și dacă planurile de maternitate sunt amânate, crioprezervarea ovocitelor poate fi o opțiune de luat în considerare. Nu este despre presiunea de a decide acum, ci despre libertatea de a avea mai multe opțiuni atunci când va veni momentul potrivit.