Gingivita de sarcină

Este cea mai frecventă afecțiune orală ce survine în timpul sarcinii, fiind cauzată în special de modificările hormonale și circulatorii ca urmare a nivelului crescut de estrogen. Afecțiunea apare cel mai des între luna a doua și a opta de sarcină și este caracterizată de o predispoziție accentuată la sângerare a gingiilor.

Cel mai bun tratament este prevenția prin tratamente profilactice (detartraje și periaje profesionale) pentru a evita apariția afecțiunii sau exacerbarea unei gingivite deja existente.

Deși nu pare o afecțiune severă, sunt studii care asociază gingivita cu un curs nefavorabil al sarcinii, cu posibilitatea nașterii înainte de termen sau cu riscul ca fătul să aibă greutate scăzută la naștere.

Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)

Este o formațiune tumorală unică, de culoare violet-albăstruie, cu diametrul de aproximativ 2 cm, localizată cel mai des în zona maxilară frontală, la nivelul papilelor interdentare. Se manifestă printr-o tendință crescută la sângerare. Afecțiunea apare la aproximativ 5% din femeile însărcinate, de obicei pe fondul unei gingivite deja existente. Tratamentul constă în detartrajul și periajul zonei afectate sau excizia formațiunii dacă este prea mare și are tendință la sângerare crescută. Poate involua de la sine după naștere.

Cariile și eroziunile dentare

Structura minerală a dinților nu se modifică în sarcină. Cariile și eroziunile dentare apar mai des în sarcină datorită unor factori favorizanți din această perioadă.

Modificările hormonale determină schimbări în compoziția salivei care favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare și un atac acid mai puternic decât în mod normal. De asemenea, stările de greață favorizează vărsăturile repetate care, asociate cu episoadele de reflux gastric, cresc mult aciditatea din cavitatea bucală, având un efect negativ asupra smalțului dentar, cauzând demineralizări care duc fie la eroziuni dentare, fie la apariția cariilor. În plus, stările de vomă îngreunează menținerea unei igiene corecte, la asta adăugându-se și o dietă mai bogată în glucide din cauza “poftelor”.

Ce pot face astfel încât vizita la stomatolog să fie mai puțin stresantă?

În general, tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții normale pe toată perioada sarcinii, cu condiția ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău obstetrical și medical. Totuși, perioada ideală este trimestrul 2 de sarcină. Îți va fi mult mai dificil să stai întinsă pe spate pentru o perioadă lungă de timp când ești în cel de-al treilea trimestru de sarcină.

Pentru a te simți cât mai confortabil la dentist, urmează următoarele sfaturi:

• Evită pe cât posibil programările de dimineață, deoarece poți avea o senzație de greață accentuată
• Mergi la toaletă înainte, astfel încât timpul alocat tratamentului să nu fie întrerupt și ședința să fie cât mai eficientă
• Așează-te pe scaunul stomatologic într-o poziție semișezândă, cu o pernă așezată sub spate (se evită astfel compresia vaselor sanguine de către făt)
• Menține o bună circulație la nivelul picioarelor, stând pe scaunul stomatologic fără să-ți încrucișezi picioarele
• Programează-te la stomatolog în special pentru rezolvarea problemelor acute și a manevrelor preventive
• Discută cu medicul stomatolog astfel încât ședințele să fie cât mai scurte

Este sigur pentru copil dacă fac o radiografie dentară?

Radiografiile nu sunt indicate în sarcină. Trebuie luate însă măsuri suplimentare de protecție (purtarea șorțului cu plumb și expunerea strict a zonei interesate), mai ales în trimestrul I de sarcină, moment când are loc organogeneza.

Dozele de radiație mai mici de 5–10 rad nu au efect teratogen (nu au efect negativ asupra fătului). O radiografie dentară retroalveolară (film mic) necesită 0,01 milirad de radiație, un nivel de 40 de ori mai mic decât nivelul periculos. De exemplu, expunerea fătului când mama poartă șorț cu plumb este de aproximativ 0,0001 cGy (centiGray/rad) de radiație, pe când radiația la care este expus fătul zilnic din cauza radiațiilor cosmice este de 0,004 cGy.

Este sigur pentru copil dacă fac anestezie pentru o lucrare dentară?

Lidocaina este cel mai frecvent anestezic local folosit în tratamentele dentare. Este un medicament din categoria B de risc (studiile pe animale nu au demonstrat vreun efect nociv asupra fătului) care traversează placenta. Dacă este nevoie de un tratament dentar, cantitatea de anestezic administrat trebuie să fie cât mai mică, însă suficientă pentru a te simți confortabil. Dacă vei simți durere în timpul lucrării, cere medicului să suplimenteze anestezia. Dacă ești confortabilă, se reduce stresul pe care tu și copilul tău l-ați putea resimți. De asemenea, cu cât vei fi mai relaxată, cu atât mai bine va prinde anestezia.

În plus, tratamentul stomatologic poate necesita administrarea de antibiotic pentru a preveni sau trata infecția dentară. Antibioticele de tipul penicilinei, amoxicilinei și clindamicinei, care fac parte din categoria B de risc, sunt sigure în sarcină și pot fi prescrise după procedurile dentare.